ROLUL NUTRIŢIEI CORECTE ÎN MENŢINEREA SĂNĂTĂŢII ŞI ALIMENTAȚIA OMULUI SĂNĂTOS

 

NUTRIȚIE: totalitatea fenomenelor fizico-chimice de construcție și degradare care au loc în organism după introducerea din afară a unor substanțe numite în general „alimente” și care au ca rezultat repararea pierderilor prin uzură, menținerea structurii și creșterea organismului, precum și producerea de energie actuală.

Regulile principale ale alimentației corecte sunt:

  • Alimentația trebuie să fie corespunzătoare calitativ adică să cuprindă substanțele nutritive de bună calitate ușor asimilabile, cu aspect gust și miros plăcut, necesare creșterii și desfășurării activității organismului uman (proteine, glucide, lipide, apă, săruri minerale și vitamine) în anumite perioade de vârstă și condiții de viață.
  • Alimentele trebuie să corespundă din punct de vedere cantitativ, adică să asigure cantitățile de substanțe alimentare de bază cerute pentru a acoperi cheltuielile energetice ale organismului și pentru construirea celulelor și țesuturilor uzate sau aflate în curs de creștere.

Alimentația corectă (rațională) trebuie să asigure:

  • depozitarea de substanțe energetice (glucide, lipide) în organism;
  • construcția, întreținerea și refacerea celulară, prin aportul de apă, proteine și unele săruri minerale (Ca, P, Mg, Na, K);
  • producerea de enzime care să regleze reacțiile chimice din corp prin: vitamine și săruri minerale (Cu, Fe,Ca ,I).

Echilibrul alimentar induce echilibrul nutritiv, manifestat printr-o:

  • stare generală bună;
  • randament psihofizic maxim;
  • atingerea și menținerea greutății optime.  

 

Oricât de naturală ar fi mâncarea, o dietă unilaterală sau o alimentaţie nediversificată, face mai mult rău decât bine, aducând întotdeauna, mai repede sau mai târziu, stări carenţiale.

Astăzi există tendinţa de a renunţa la dietele tipar, mai ales la acelea cu puţine opţiuni, tocmai ca o consecinţă a dezavantajelor provocate de lipsa diversităţii. Se vorbeşte tot mai des de diete personalizate, care trebuie ajustate după particularităţile fiecăruia.

Alimentația personalizată se alcătuieşte ţinându-se cont de mai multe criterii, dintre care cele mai importante sunt:

  • starea individuală de sănătate (niciodată meniul unui om sănătos nu va fi similar cu regimul de hrană a unei persoane bolnave);
  • predispoziţiile individuale şi familiare fiziologice şi psihologice (cu cât mai puţin subiectivism trebuie să se evalueze înclinaţiile privitoare atât la comportamentul alimentar, cât şi la anumite tulburări existente în familie, care pot fi corectate, cel puţin într-o anumită măsură, printr-o hrănire corespunzătoare);
  • tipul de efort depus (trebuie să existe o legătură directă între alimentaţie şi preponderenţa tipului de activitate – fizică sau intelectuală);
  • solicitarea fizică (este sănătos, din punct de vedere al metabolismului energetic, să nu se consume mai mult decât organismul utilizează).

În alcătuirea raţiei zilnice, este bine să se mai ţină cont de raportul optim dintre nutrienți şi de compoziția alimentelor. De asemeni hrana sănătoasă trebuie să predomine în orice alimentaţie.

Alimentele gătite de persoana iubită ne conferă bucurie în momentul în care le consumăm. Cu ajutorul alimentelor putem să fim o parte centrală a societăţii în care trăim, putem menţine relaţiile sociale, putem să apropiem persoane din diferite categorii sociale şi din culturi diferite. Anumite alimente sunt legate de tradiţii şi evenimente speciale din viaţa unei colectivităţi, a unei culturi (sarmalele, coliva, pască, pâinea cu sare etc.).

 

6 REGULI PENTRU O ALIMENTAŢIE SĂNĂTOASĂ

1. Păstrează-ţi plăcerea de a mânca

Aceasta constituie un aspect plăcut al vieţii. Alimentaţia sănătoasă nu presupune ca anumite alimente să fie interzise, iar altele obligatorii. Trebuie doar să existe o balanţă între alimentele din dietă, având drept scop creşterea calităţii vieţii şi minimalizarea riscului apariţiei bolilor.

2. Consumă alimente variate

Cu cât varietatea alimentelor consumate este mai mare, cu atât mai mult dieta noastră va conţine toţi nutrienţii esenţiali, în special vitaminele şi mineralele atât de necesare menţinerii sănătăţii.

3. Consumă o cantitate mare de fructe şi legume

Aceste alimente nu sunt doar importante surse nutritive (vitamina C, fibre alimentare), dar furnizează în acelaşi timp antioxidanţi importanţi, ce protejează împotriva bolilor cardiovasculare şi a neoplaziilor. Orice dietă ar trebui să conţină zilnic cel puţin cinci porţii de fructe şi legume.

4. Nu consuma în exces alimente care conţin o cantitate mare de grăsimi

Consumul excesiv de grăsimi produce creşterea nivelului seric de colesterol şi al riscului pentru apariţia obezităţii şi bolilor cardiovasculare. Trebuie redus consumul de grăsimi cum sunt untul, margarinele, mâncărurile prăjite, produsele lactate nedegresate, carnea grasă şi alimentele ce conţin aceste tipuri de grăsimi (produsele de patiserie).

5. Nu consuma frecvent produse zaharoase rafinate

Aceste alimente au o valoare energetică foarte mare, dar un conţinut nutritiv relativ scăzut

6. În cazul în care consumi alcool, fă-o cu moderaţie

În timp ce cantităţile modeste de alcool nu sunt dăunătoare, la majoritatea populaţiei putând avea chiar efecte favorabile în anumite circumstanţe, consumul cu regularitate a unor cantităţi excesive atrage riscuri substanţiale.

Consultația de Nutriție include:

  • evaluarea statusului nutrițional;
  • analiza compoziției corporale folosind un aparat cu bioimpedanță ( greutatea exactă, procent de grasime, nivelul grasimii visecrale, masa musculară, procent de apă, vârstă metabolică, masa osoasă); indice de masa corporala, greutate ideală, metabolism bazal, necesar energetic;
  • elaborarea unui plan de meniu pe 7 sau 14 zile în funcție de nevoile nutriționale ale clientului și preferințe.
  • consiliere nutriție și dieta
  • educație nutrițională.

Beneficiați de:

  • consultații de nutriție individuale sau pachete speciale;
  • alimentație pe tipuri de efort;
  • suplimentarea efortului pentru sportivi;
  • diete personalizate pentru fitness.